TABERELE INITIATICE - O LUME A MISTERELOR
Iata ca discipolii din trecut, ai Templelor Sacre, au auzit chemarea si astfel sau intrunit pentru a se reconecta la energiile Soarelui de Cristal, prin intermediul Soarelui de Andezit, din sanctuarul sacru din Sarmizegetusa Regia, din Muntii Orastiei. Comorile dacice, comorile spirituale dacice, se lasa atinse numai de energii pure, create numai de cei care, candva au lucrat la crearea zidului energetic, a zidului de foc, veghetor peste vremi a comorilor.
In trecutul milenar multi cautau comorile dacilor, si pe multi i-au atras, vazand puterea si intelepciunea pe care o emanau dacii. Dar strainii, acestia nu stiau ca forta dacilor si adevarata lor comoara era spiritualitatea. Cei care nu au inteles aceasta s-au multumit cu comorile metalice, dar ei au plecat tot cum au venit.
Iata ca in cele doua serii de tabere initiatice s-au prezentat un numar insemnat de discipoli, ai Invataturilor Sacre Dacice. Vibratia locului, puritatea atmosferica si energia creata impreuna prin starea inalt vibrationala a meditatiilor,(rugaciunilor) au avut scopul de a redeschide canale energetice obturate prin vremi, precum si efectuarea unor conexiuni energetice datorita carora, cei preocupati cu terapiile bioenergetice, consultante astrologice, sau prin clarvedere, sau clarauz, sa poata functiona, si emite energii pure la perametrii cat mai performanti.
La Costesti unde initiatii zonei si-au asezat tabara, odata cu aceasta s-a reinstaurat aici pacea si armonia emisa de ei prin iubirea neconditionata, prin iubirea fata de intreaga creatie. Totul a decurs dupa programul Divin. Ce minunat este sa redevii copil, sa te poti bucura de frumusetea naturii, de atentia celor din preajma ta, a celor care vegheaza acum, ( jandarmeria montana - urmasii marilor stramosi ) ca in zona sa fie pace, armonie si liniste, ca stramosii sa se poata odihnii netulburati, iar tu, sa te bucuri de ivirea zorilor precum si de apusuri de soare , sau de susurul apei din riu, sau de minunatia peisajului inegalabil.
Urcarea la Sanctuarul Sacru , la templele stramosilor a fost o adevarata expeditie in necunoscut. Urcand prin padure, luand muntele pieptis a fost un adevarat examen initiatic, la care au fost supusi cei prezenti, si la care au raspuns cu brio, desi multi dintre acestia nu au mai pus piciorul pe munte de ani de zile. Dar pana la escaladarea muntelui, am parcurs drumul cu caruta, iar acest examen a fost o adevarata armonizare si binecuvantare. Am trait ceva din experientele stramosilor nostrii. Abia apoi am poposit in fata Soarelui de Andezit, unde am ramas in reculegere profunda, la perceperea si accesarea energiilor sacre. Simteai, traiai puritatea locului, a zonei si aveai posibilitatea sa intelegi perfect stralucirea mintii Marilor Preoti Daci, a celor care au ales acel loc de inchinaciune, pe cat de greu accesibil pe atat de binecuvantat de Dumnezeu.
Iata ca avem aici ACASA locurile noastre sfinte si nu trebuie cautate in alte parti deoarece Dumnezeu a dat fiecarui colt de lume tot ceea ce ii trebuie, numai omul sa deschida ochii mintii si a sufletului, ochii iubirii pure sa poata vedea ceea ce i s-a oferit.
Ne-a uimit profund Sanctuarul mare circular, numit in popor, Calendarul Dacic, un calendar valabil-functional pe o perioada de cinci mii de ani. Din care si prin care, preotii templului stiau cu precizie ce ora , zi si luna era in fiecare clipa. Desigur ca omul modern dispune de cu totul alte mijloace, omenirea evolueaza, dar stramosii nostrii stiau cum sa-l foloseasca. Erau intelepti si nemuritori, adica stiau si credeau ca scanteia Divina din om, Spiritul lui nu moare. Aveau intelepciunea constientei spiritului si a fiintei tripartite, trinitare. Nu se confundau cu trupul, de eceea erau atat de viteji in lupte. Ii onoram cu multa iubire si ne bucuram ca suntem urmasii lor de drept.
Melfior Ra